Section title

Numele localitatii provine probabil de la locul îngust situat la intrarea dinspre Bârsana. Aici drumul este încadrat pe de o parte de râul Iza, iar pe alta de o formatiune stâncoasa numita „Piatra Tiganului”. în aceasta locatie are loc în anul 1717 ultima invazie a tatarilor care matura Maramuresul venind dinspre Vest. Imensa oaste tatara, formata din 10.000 de tatari în frunte cu hanul Agiamet Gerei si Colceag Aga si având 12.000 de robi legati în lanturi, dupa victoriile obtinute în Ungaria, se îndrepta împreuna cu o valoroasa prada de razboi, dinspre Satu Mare înspre Sighetu Marmatiei si apoi înspre Bârsana sosind aici în data de 2 septembrie. Între Bârsana si Strâmtura, oastea tatara este atacata de catre localnici care îi provoaca mari pierderi.

Strâmtura este o asezare foarte veche, care dateaza înca din perioada daco-romana. Dovada stau obiectele de bronz descoperite în 1885 care, dupa parerea specialistilor dateaza din secolul IX î.Cr.

Localitatea este mentionata pentru prima oara într-o diploma a regelui Robert Carol de Anjou din anul 1326, sub numele de „Terra Zurduky” (adica „Pamântul de la strâmtura”). Ca si celelalte sate vecine, Strâmtura facea parte din cnezatul aflat sub conducerea voievozilor de la Cuhea, (actual Bogdan Voda) care s-a desfiintat mai apoi în urma ridicarii cnejilor la titlul de comiti.

Section title

Comuna Strâmtura, cu satele apartinatoare Glod si Slatioara are o populatie de aproximativ 4.000 de locuitori. Este un tinut cu o straveche istorie, legat dintotdeauna prin creatia sa materiala si spirituala de glia si fiinta neamului românesc, cu oameni care si-au facut o mândrie din a pastra traditiile, portul stramosesc, si, în special acea ospitalitate caracteristica zonei.

Section title

Prima mentiune documentara a numelui actual al comunei s-a facut în anul 1362, într-o diploma eliberata de catre regele Carol Robert de Anjou, prin care pamântul Szurduk (Strâmtura) este oferit lui Stanislau Kenezul. Denumirea localitatii provine de la asezarea acesteia, pe valea râului Iza, care, datorita reliefului pietros, are o îngustare între dealul Piatra Tiganului si Prisaca.
Localitatea Strâmtura era condusa de voievozii de la Cuhea, actual Bogdan Voda, iar apoi de catre voievodul Ioan de la Rozavlea în 1411. Evenimente marcante în viata comunitatii locale au fost invaziile tatarilor, din 1566 si 1717. La ultima dintre batalii, strâmturenii au respins atacul prin prinderea acestora între Strâmtura si Bârsana.

In partea de nord a judetului Maramures. De la rasarit la apus Strâmtura este strabatuta de DJ 185 Sacel – Vadul-Izei.Din aceasta sosea pleaca mai multe drumuri comunale, cel mai important fiind cel care leaga comuna cu satele apartinatoare: Slatioara, care este la 5 km de comuna, respectiv Glod situata la 8 km distanta de comuna.

Strâmtura este o localitate aflata pe cursul râului Iza, la o distanta de 28 km de Sighetu Marmatiei, la 80 km de municipiul Baia Mare si la 50 km de orasul Viseu de Sus, în partea de nord a judetului Maramures. De la rasarit la apus Strâmtura este strabatuta de DJ 185 Sacel – Vadul-Izei. Din aceasta sosea pleaca mai multe drumuri comunale, cel mai important fiind cel care leaga comuna cu satele apartinatoare: Slatioara, care este la 5 km de comuna, respectiv Glod situata la 8 km distanta de comuna.

Comuna este traversata de DJ 186, care leaga Sighetu Marmatiei de Sacel, si care asigura legatura cu orasele Moisei si Borsa înspre nord si judetul Bistrita-Nasaud spre sud.

Comuna Strâmtura este amplasata pe Valea Izei, în centrul judetului Maramures, partea Nord-Vestica a României.
Din punct de vedere administrativ, comuna Strâmtura are în componenta un numar de trei localitati: Strâmtura – localitate cu rol de centru administrativ, Slatioara si Glod.

Iar numarul total de locuitori era de 3757 la 1 ianuarie 2015.

Traditiii si obiceiuri.

Pe cuprinsul comunei sunt o multime de ulite botezate dupa denumirea acelei parti sau obiectiv din comuna unde se afla situata ulita: ulita Susanilor, ulita Bisericii, ulita Morii,ulita Ioancii etc.

Comuna se mândreste si cu câteva evenimente locale:
*Festivalul de muzica populara, organizat anual în localitatea Glod;
*Ziua comunei luna Septembrie;
*Târg la „Podul Slatioarei” în fiecare zi de vineri din saptamâna.

O particularitate a traditiei de la Strâmtura sunt ultimii trâmbitati din Maramures, interpretii cornului traditional, o trâmbita lunga, din metal, pe care îl foloseau ciobanii de la munte pentru a comunica.

Comuna Stramtura si Veciinii saii.

Comuna Strâmtura se afla în partea central-nordica a judetului Maramures, pe râul Iza, care strabate teritoriul de la est la vest, care formeaza o zona de câmpie îngusta, strajuita de dealuri joase la nord si la sud. Treapta dealurilor înalte, cu înaltimi între 550 si 700 m, se situeaza în zona de sud si de nord.

Comuna Strâmtura este situata în partea de nord a judetului Maramures, la 27 km distanta de orasul Sighetu-Marmatiei, la 80 km de municipiul Baia Mare si la 50 km de orasul Viseu de Sus. Cu o suprafata de 91,57 kmp si o populatie de aproximativ 4.000 de locuitori, comuna Strâmtura se învecineaza:
la nord-vest cu localitatea Bârsana
la est cu localitatile Petrova si Leordina
în partea de est cu localitatea Rozavlea
iar în partea de vest cu localitatea Poienile Izei.
iar în partea de sud cu localitatile
Poienile Izei si Strâmbu-Baiut.

Localitatea Strâmtura este situata pe DJ 186, la 27 km de Sighetu-Marmatiei, si 80 de km de municipiul Baia Mare, în timp ce satele apartinatoare, Slatioara si Glod se afla pe DJ 186D, la o distanta de 7,3 km, respectiv 10,4 km de centrul de comuna.
Comuna Stramtura este traversata de DJ 186, care leaga Sighetu Marmatiei de Sacel, si care asigura legatura cu orasele Moisei si Borsa înspre nord si judetul Bistrita-Nasaud spre sud.

De la rasarit la apus Strâmtura este strabatuta de DJ 185 Sacel-Vadu-Izei. Din aceasta sosea pleaca mai multe drumuri comunale, cele mai importante fiind cele care leaga centrul comunei cu satele apartinatoare: Slatioara, care este la 5 km de comuna, respectiv Glod situata la 8 km distanta de comuna.
În partea de sud a comunei curge râul Iza, care absoarbe afluentul Slatioara.

Comuna Strâmtura, cu satele apartinatoare Glod si Slatioara este un tinut cu o straveche istorie, legat dintotdeauna prin creatia sa materiala si spirituala de glia si fiinta neamului ramânesc, cu oameni care si-au facut o mândrie din a pastra traditiile, portul stramosesc, si, în special acea ospitalitate caracteristica zonei.

Suprafata:

Partea cea mai însemnata a terenurilor agricole este reprezentata de fânete (4.340 hectare – locul 2 în judet), urmate de terenuri arabile (972 hectare – locul 37 în judet), pasuni (682 hectare – locul 42 în judet). Suprafata livezilor si a viilor este de sub 1% din suprafata comunei, livezile ocupând o suprafata de 28 hectare, ceea ce plaseaza comuna pe locul 39 în judet.

Terenurile neagricole, care ocupa putin peste 34% din suprafata comunei, sunt reprezentate mai ales de paduri, întinse pe 2.348 hectare, reprezentând 25,6% din suprafata comunei, ceea ce situeaza comuna pe locul 36 în judet. Suprafetele ocupate de terenuri degradate si neproductive este de 567 hectare, respectiv 6,19% restul suprafetelor fiind ocupate de constructii (100 hectare), ape si balti (72 hectare) si cai de comunicatii (48 hectare).

Suprafata totala a comunei Strâmtura este de 9.157 ha, reprezentând 1,45% din suprafata judetului Maramures, ceea ce situeaza comuna pe locul 21 din 76 de comune si orase ale judetului. Cea mai mare parte din aceasta suprafata, respectiv 6.022 ha, reprezentând 66%, din suprafata totala, este reprezentata de terenuri agricole, situând comuna pe locul 14 în judet, iar 34% de terenuri neagricole (3.135 hectare).

Comuna Strâmtura are o întindere de 9.157 ha din care: teren agricol 6.060 ha; arabil 1.495 ha; fânete naturale 4.036 ha; pasuni naturale 519 ha; livezi 10 ha; paduri 2348 ha; alte terenuri 674 ha.

În prezent Comuna Stramtura se întinde pe o suprafata de 9.157 ha din care: teren agricol 6.060 ha; arabil 1.495 ha; fânete naturale 4.036 ha; pasuni naturale 519 ha; livezi 10 ha; paduri 2348 ha; alte terenuri 674 ha.

Raul IZA

Râul Iza este un afluent al Tisei în Maramures. Izvoraste de sub vârful Batrâna din Muntii Rodnei la altitudinea de 1380 m, strabate de-a lungul depresiunea Maramuresului si se revarsa în Tisa la vest de Sighetu Marmatiei, la 268 m altitudine.
Lungime: 83 km raul iza
Debit: 16,3 mł/s
Suprafata bazin: 1.303 km˛
Izvor: Muntii Rodnei
tara: România
Guri: Sighetu Marmatiei, Râul Tisa
Orase: Sighetu Marmatiei, Comuna Sacel, Maramures

Suprafata bazinului sau hidrografic însumeaza 1303 km˛ pe o lungime de 83 km. Pe cursul superior, Iza are o scurgere domoala, ceea ce îi permite sa formeze o vale larga, ca în aval de localitatea Strâmtura sa formeze între roci mai rezistente defileul de „la strâmtori”.

Afluentii sai mai importanti sunt cei din stânga: Mara unita cu Cosaul, Baicu, Botiza si Slatioara. Pe dreapta Iza primeste ca afluent principal Ronisoara ce curge pe o lungime de 22 km.

Precipitatiile prezinta valori ridicate în bazinul Izei, între 853 si 1350 mm/an. Debitul oscileaza între 450 si 850 mm/an.